urangutan
Variante
Etimologie
Din franceză orang-outan < limba malaieziană orang hutan („omul pădurii”).
Pronunție
- AFI: /u.ran.gu'tan/
Substantiv
Declinarea substantivului urangutan | ||
m. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | urangutan | urangutani |
Articulat | urangutanul | urangutanii |
Genitiv-Dativ | urangutanului | urangutanilor |
Vocativ | - | - |
- (zool.) (Pongo) maimuță antropoidă de talie mare, cu membrele anterioare foarte lungi, inteligentă și cu spiritul de imitație foarte dezvoltat, care trăiește în pădurile tropicale din Sumatra și Borneo.
Vezi și
Traduceri
mamifer
|
|