Vulturică

română

Etimologie

Din vultur + sufixul -ică.

Pronunție

  • AFI: /vul.tu'ri.kə/


Substantiv


Declinarea substantivului
vulturică
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ vulturică vulturici
Articulat vulturica vulturicile
Genitiv-Dativ vulturicii vulturicilor
Vocativ vulturică vulturicilor
  1. (bot.) (Hieracium pilosella) plantă erbacee din familia compozitelor, cu flori galbene-purpurii, cu tulpina fără frunze sau cu frunze mici, acoperite cu peri lungi.

Sinonime

Cuvinte apropiate

Vezi și


Traduceri

Anagrame

Referințe