albi
Etimologie
Din alb sau latină *albīre < albēscere < albēscō.
Pronunție
- AFI: /al'bi/
Verb
| Conjugarea verbului (se) albi | |
| Infinitiv | a (se) albi |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
(mă) albesc |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să (se) albească |
| Participiu | albit |
| Conjugare | IV |
- (v.refl., intranz. și tranz.) a deveni sau a face să devină (mai) alb.
- Albesc pânza.
- a trata produsele textile cu agenți oxidanți sau reducători pentru a le face mai hidrofile (mai albe), distrugând pigmenții naturali.
- a colora ușor în albastru un produs textil pentru a obține un efect de alb intens.
- a decolora, parțial sau total, un anumit produs.
- (v.intranz.) a încărunți; p. ext. a îmbătrâni.
- (v.intranz.) a ieși în evidență, a se contura (din cauza culorii albe).
- (fig.) a străluci.
- Prin frunze ascunsă albește o vale. - (Macendonski).
Sinonime
Antonime
- (se) înnegri
Cuvinte derivate
Traduceri
a deveni sau a face să devină (mai) alb