cactus
Vezi și : Cactus |
Etimologie
Din franceză cactus < latină cactus. Provine din greacă antică κάκτος (káktos, „anghinare”).
Pronunție
- AFI: /'kak.tus/
Substantiv
Declinarea substantivului cactus | ||
m. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | cactus | cactuși |
Articulat | cactusul | cactușii |
Genitiv-Dativ | cactusului | cactușilor |
Vocativ | - | - |
- (bot.) (Cactaceae) plantă exotică, adaptată la secetă, cu tulpina cărnoasă și grasă, plină cu suc apos sau lăptos, și cu frunze în formă de spini, cultivată în zonele cu climă temperată ca plantă ornamentală.
Cuvinte apropiate
Cuvinte compuse
Traduceri
plantă: floare
|
|
Referințe
(English)
Etimologie
Din latină cactus < greacă antică κάκτος (káktos, „anghinare”).
Pronunție
- AFI: /'kaktəs/
Substantiv
cactus, pl. cacti sau cactuses sau cactus
Cuvinte compuse
cuvinte compuse
Cuvinte apropiate
Vezi și
Adjectiv
cactus (necomparabil)
Referințe
(français)
Etimologie
Din latină cactus < greacă antică κάκτος (káktos, „anghinare”).
Pronunție
- AFI: /kak.tys/
Substantiv
cactus m., cactus pl.
Sinonime
- (înv.) cactier
Cuvinte apropiate
Referințe
(italiano)
Etimologie
Din latină cactus < greacă antică κάκτος (káktos, „anghinare”).
Pronunție
- AFI: /'kaktus/
Substantiv
cactus m., invariabil
Cuvinte apropiate
Referințe
(Latina)
Etimologie
Din greacă antică κάκτος (káktos, „anghinare”).
Pronunție
- AFI: /ˈkak.tus/
Substantiv
Declinarea substantivului cactus | ||
m. | Singular | Plural |
Nominativ | cactus | cactī |
Genitiv | cactī | cactōrum |
Dativ | cactō | cactīs |
Acuzativ | cactum | cactōs |
Ablativ | cactō | cactīs |
Vocativ | cacte | cactī |
- (bot.) cardon