coșcovă

română

Etimologie

Din coșcov.

Pronunție

• AFI: /'koʃ.ko.və/

Substantiv

Declinarea substantivului coșcovă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	coșcovă	coșcove
Articulat	coșcova	coșcovele
Genitiv-Dativ	coșcovei	coșcovelor
Vocativ	coșcovo	coșcovelor

1. (reg.) loc gol, mai ales în malurile apelor, pe sub rădăcini, unde se ascund și unde trăiesc peștii și racii.
2. nămol vegetal amestecat cu bucăți de rădăcini de stuf și papură, care formează uneori mici insule plutitoare la suprafața apelor; cocioc.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online