conjunctură

română

Etimologie

Din franceză conjoncture.

Pronunție

• AFI: /kon.ʒunk'tu.rə/

Substantiv

Declinarea substantivului conjunctură
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	conjunctură	conjuncturi
Articulat	conjunctura	conjuncturile
Genitiv-Dativ	conjuncturii	conjuncturilor
Vocativ	conjunctură	conjuncturilor

1. totalitatea factorilor de ordin obiectiv și subiectiv, de condiții și de împrejurări care exercită o influență asupra evoluției unui fenomen sau asupra unei situații la un moment dat, într-un anumit sector de activitate; concurs de împrejurări.
2. totalitatea trăsăturilor care caracterizează un anumit moment al dezvoltării economice.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online