română

Etimologie

Din latină crusta.

Pronunție

  • AFI: /'krus.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
crustă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ crustă cruste
Articulat crusta crustele
Genitiv-Dativ crustei crustelor
Vocativ crustă crustelor
  1. strat exterior care se formează, prin solidificare, uscare etc., la suprafața unor corpuri moi; coajă, scoarță.
  2. (spec.) strat anatomic protector format la suprafața unei plăgi care începe să se cicatrizeze.
  3. strat îndesat, uscat și întărit care se formează uneori la suprafața terenului arabil în urma ploilor, bătătoririi excesive etc.
  4. strat solid de săruri depuse pe pereții unui vas sau ai unei țevi în care se află sau prin care curge un lichid conținând săruri dizolvate.
  5. înveliș impregnat cu săruri de calciu la unele nevertebrate.


Traduceri

Anagrame

Referințe