română

Etimologie

Din a descoperi.

Pronunție

  • AFI: /des.ko.pe'rit/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
descoperit
Singular Plural
Masculin descoperit descoperiți
Feminin descoperită descoperite
Neutru descoperit descoperite
  1. dezvelit, neacoperit; expus vederii.
  2. (despre cap, p.ext. despre oameni) fără pălărie, căciulă etc., cu capul gol.
  3. (despre plafoane) parțial neacoperit (pentru aerisire și răcoare).
  4. (fig.) fără apărare.
    Aripa descoperită a armatei.
  5. fără acoperire legală; (p.ext.) (fam.) cu lipsuri financiare, fără bani.


Traduceri

Referințe