dialog
Etimologie
Din franceză dialogue < latină dialogus.
Pronunție
- AFI: /di.a'log/
Substantiv
Declinarea substantivului dialog | ||
n. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | dialog | dialoguri |
Articulat | dialogul | dialogurile |
Genitiv-Dativ | dialogului | dialogurilor |
Vocativ | dialogule | dialogurilor |
- convorbire între două persoane.
- (p.spec.) convorbire (cu caracter oficial) care are loc între reprezentanții a două părți, a două țări etc.
- (p.spec.) formă de convorbire între două personaje, în care sunt scrise de obicei operele dramatice; pasaj dintr-o operă literară în care se redă convorbirea dintre două personaje.
- operă literară scrisă sub formă de dialog.
Sinonime
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online