fag
Vezi și : -fag, fág, fàg, fäg |
Etimologie
Din latină fagus.
Pronunție
- AFI: /fag/
Substantiv
Declinarea substantivului fag | ||
m. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | fag | fagi |
Articulat | fagul | fagii |
Genitiv-Dativ | fagului | fagilor |
Vocativ | fagule | fagilor |
- (bot.) (Fagus sylvatica) copac înalt cu coaja netedă, alburie sau cenușie și cu lemnul tare, cu frunze ovale, netede, lucioase, cu perișori fini pe margini.
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Expresii
- (pop.) Cap de fag = om prost
Traduceri
arbore
|
|
Etimologie
Din latină favus (DAR; REW 3228).
Cuvânt învechit, înlocuit de derivarea fagur (varianta fagure). Se consideră acest cuvânt ca un singular reconstituit pe baza pluralului faguri din cel anterior, sau ca derivare din latină *favulus (Pușcariu 570; Candrea-Dens., 541; REW 3227a; DAR).
Byck-Graur, BL, I, 28, preferă prima soluție, considerând inexplicabil rezultatul v > g; dar această confuzie este frecventă în română, confer barză și în italiană, confer parvulus > pargoletto, nuvolo > nugolo, etc.
Pronunție
- AFI: /fag/
Substantiv
Declinarea substantivului fag | ||
m. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | fag | fagi |
Articulat | fagul | fagii |
Genitiv-Dativ | fagului | fagilor |
Vocativ | fagule | fagilor |
Sinonime
- 2: (apic.) fagure
Cuvinte apropiate
Vezi și
Traduceri
arbore
|