Origine disputată, provenind posibil din latină *gardea, în loc de ardea („bâtlan”). Existența lui g- în latină este atestată de italiană, spaniolă garza și portugheză garça. Este dificil de explicat alterarea inițialei în română. Este posibil să fie vorba de un b- primar, alterat târziu în italiană și spaniolă, ca în cazul lui vadus > guado sau vastare > guastare (confer Meyer-Lübke, Ital., 103; Rohlfs, Gramm., 250); sau mai curând de o confuzie balcanică a lui g cu b, permanentă în slavă (confer sârbă briziti față de slavă griziti; sb. buzdovan din turcă bozdoğan etc.), și care se produce în română numai înainte de un u (rubus > rug; lingua > limbă; nebula > negură; confer latină gula > sardă bula). Posibila derivare de la ardea apare deja în REW 619.
Totuși, se consideră în continuare, în mod tradițional și general, că este vorba de un cuvânt din fondul autohton (Hasdeu, Col. Traian, 1873, p. 140), identic cu albaneză barth (bardhë) „alb” (confer Hasdeu 2526; DAR; Philippide, II, 698; Meyer 27; Barič, Albanorum. Studien, II; Capidan, Raporturile, 519; Candrea; Rosetti, II, 110). Pe lângă faptul că această explicație este insuficientă, atâta vreme cât nu cunoaștem istoria cuvântului albanez, este posibil să avem a face cu o eroare de principiu. Ipoteza albaneză se întemeiază, într-adevăr, pe o serie de supoziții îndoielnice, cum ar fi ideea prealabilă că ambele cuvinte, albaneze și române, sunt identice; ideea că păsările primesc de obicei numele culorii penajului lor; și ideea că albul atrage cel mai mult atenția din aspectul general al berzei. Nu trebuie să ne surprindă, prin urmare, dacă Lahovary 315 caută etimonul acestui nume în vreo rădăcină anterioară indo-europenei, care ar trebui să însemne „strălucitor”. În ce ne privește, credem că albaneză bardhë („alb”), ca și ruteană барзa (barza, „oaie cu pieptulalb”) (pe care Candrea, Elementele, 400 și Rosetti, II, 110 îl consideră derivare din română) și sârbă barzast („cafeniu, brun”) nu au nici o legătură cu numele berzei, și reprezintă slavă brĕzŭ („alb”), într-o fază anterioară metatezei lichidelor; confer breaz.