găurit

română

Din a găuri.

Declinarea substantivului găurit
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	găurit	găurite
Articulat	găuritul	găuritele
Genitiv-Dativ	găuritului	găuritelor
Vocativ	găuritule	găuritelor

Din a găuri.

Declinarea adjectivului găurit
	Singular	Plural
Masculin	găurit	găuriți
Feminin	găurită	găurite
Neutru	găurit	găurite

care are una sau mai multe găuri, prevăzut cu una sau mai multe găuri; în care s-a făcut o gaură; care e plin de găuri; perforat, bortelit, bortit.
care s-a stricat, s-a degradat formând găuri.
Haină găurită.