knocker-up
(English)
Variante
Etimologie
Din knocker („ciocănel”) + up („sus”).
Pronunție
- AFI: /ˈnɒkəˈɹʌp/
Cuvânt compus
- (în Anglia; înv.) persoană angajată în trecut, pentru a merge din casă în casă, în fiecare dimineață, să trezească lucrătorii prin a lovi cu un băț lung în ferestrele dormitoarelor