Etimologie

Din neogreacă λεφτά. Confer turcă ulûfe, sârbocroată (u)lefa, bulgară лeфe (lefe).

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
leafă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ leafă lefuri
Articulat leafa lefurile
Genitiv-Dativ lefii lefurilor
Vocativ leafă lefurilor
  1. salariu.
  2. soldă pe care o primesc soldații mercenari.

Cuvinte derivate

Expresii

  • În leafă = ca mercenar


Traduceri

Etimologie

Din dialectul săsesc le (i) fel (= germană Löffel) „lingură” (influențat de leafă).

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
leafă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ leafă lefi
Articulat leafa lefile
Genitiv-Dativ lefii lefilor
Vocativ leafă lefilor
  1. (pop.) partea scobită a unei linguri; găvan.
  2. tăișul, lama sapei, a bărzii, a toporului.


Traduceri

Anagrame

Referințe