maiestate

română

Variante

• majestate

Etimologie

Din latină maiestas, maiestatis, franceză majesté.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

Declinarea substantivului maiestate
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	maiestate	maiestăți
Articulat	maiestatea	maiestățile
Genitiv-Dativ	maiestății	maiestăților
Vocativ	maiestate	maiestăților

1. caracter ori aspect impunător, grandios sau solemn care trezește admirație, respect etc.; măreție.
2. suveran, monarh.
3. termen de reverență folosit pentru a vorbi cu (sau despre) un monarh.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online