Etimologie

Din franceză méditer.

Pronunție

  • AFI: /me.di'ta/


Verb


Conjugarea verbului
medita
Infinitiv a medita
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
meditez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să mediteze
Participiu meditat
Conjugare I
  1. (v.intranz.) a cugeta adânc asupra unui lucru.
  2. (v.tranz.) (înv.) a examina ceva din toate punctele de vedere, a studia.
  3. (v.tranz.) (înv.) a pune ceva la cale; a plănui, a urzi.
  4. (v.tranz.) a ajuta un elev, un student etc. să-și pregătească (în afara orelor de curs) lecțiile, examenele; a da lecții particulare.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe