menaja
Etimologie
Din franceză ménager.
Pronunție
- AFI: /me.naˈʒa/
Verb
Conjugarea verbului menaja | |
Infinitiv | a menaja |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
menajez |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să menajeze |
Participiu | menajat |
Conjugare | I |
- (v.tranz.) a trata pe cineva sau ceva cu înțelegere; grijă și îngăduință, a se purta bine cu cineva; a cruța.
- (v.refl.) a-și cruța sănătatea, forțele; a se îngriji, a se feri.
- (v.tranz.) (rar) a nu irosi în zadar, a economisi.
- (v.tranz.) (franțuzism) a pregăti ceva cu dibăcie, a procura; a înlesni.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online