morion

română

Etimologie

Din franceză morion.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

Declinarea substantivului morion
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	morion	morioane
Articulat	morionul	morioanele
Genitiv-Dativ	morionului	morioanelor
Vocativ	morionule	morioanelor

1. coif metalic cu marginea răsfrântă și cu o creastă înălțată pe calotă, utilizat în sec. xVI.
2. varietate de cuarț de culoare neagră sau bruna, utilizată ca piatră semiprețioasă la confecționarea unor bijuterii.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• noroim

Referințe

• DEX '98 via DEX online