naivitate
Etimologie
Din franceză naïveté.
Pronunție
- AFI: /na.i.vi'ta.te/
Substantiv
Declinarea substantivului naivitate | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | naivitate | naivități |
Articulat | naivitatea | naivitățile |
Genitiv-Dativ | naivității | naivităților |
Vocativ | ' | ' |
- însușirea de a fi naiv; comportare de om naiv; simplitate; nevinovăție, ingenuitate, candoare.
- (peior.) lipsă de maturitate în judecată și în comportare; p. ext. vorbă, faptă, atitudine de om naiv.
- Naivitatea picturii lui.
- A spune naivități.
Sinonime
- 1: credulitate, ingenuitate
- 2: (rar) puerilitate, copilărie
Cuvinte derivate
Traduceri
însușirea de a fi naiv