ore
Vezi și : ore, Ore, Ore., -ore, oré, orë, óre, ôre, öre, őre, øre, ōre, оре |
Variante
Etimologie
Din franceză öre < cuvânt scandinav.
Pronunție
- AFI: /ˈo.re/
Substantiv
Declinarea substantivului ore | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | ore | ore |
Articulat | orea | orele |
Genitiv-Dativ | orei | orelor |
Vocativ | - | - |
Vezi și
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Din oră.
Substantiv
- forma de plural nearticulat pentru oră.
Referințe
(euskara)
Etimologie
Etimologie lipsă. (Ajută)
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
ore
(English)
Etimologie
Din anglo-saxonă ār.
Pronunție
Substantiv
ore, pl. ores (și invariabil)
Omofone
(français)
Etimologie
Etimologie lipsă. (Ajută)
Pronunție
- AFI: /ɔʁ/
Substantiv
ore f.
Omofone
(Avañe'ẽ)
Etimologie
Etimologie lipsă. (Ajută)
Pronunție
- AFI: /oˈɾe/
Pronume
ore
(italiano)
Etimologie
Derivat din ora.
Pronunție
- AFI: /ˈore/
Substantiv
- forma de plural pentru ora.
(日本語)
Etimologie
Etimologie lipsă. (Ajută)
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Pronume
ore, katakana オレ, hiragana おれ, kanji 俺
(Latina)
Etimologie
Derivat din os
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
- forma de ablativ pentru ōs
(dum)
Etimologie
Etimologie lipsă. (Ajută)
Pronunție
- AFI: /ˈoːrə/
Substantiv
Declinarea substantivului ōre | ||
' | Singular | Plural |
Nominativ | ōre | ōren |
Acuzativ | ōre | ōren |
Dativ | ōre | ōren |
Genitiv | ōren | ōren |
ore