panteră
Vezi și : pantera, pantèra, panterā |
Etimologie
Din franceză panthère, care provine din latină panthera < greacă antică πάνθηρ (pánthēr).
Pronunție
- AFI: /pan'te.rə/
Substantiv
Declinarea substantivului panteră | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | panteră | pantere |
Articulat | pantera | panterele |
Genitiv-Dativ | panterei | panterelor |
Vocativ | panteră, pantero | panterelor |
- (zool.) (Felis pardus sau Panthera pardus) mamifer carnivor din familia felidelor, cu corpul suplu și musculos, cu blana gălbuie-roșcată cu pete închise, care trăiește în Asia și Africa.
- (p.ext.) blană a acestui mamifer.
- (fig.) femeie rea, mânioasă și violentă.
Sinonime
Cuvinte compuse
Cuvinte apropiate
Vezi și
Traduceri
mamifer
|
|