peluză
română
Etimologie
Din franceză pelouse.
Pronunție
- AFI: /pe'lu.zə/
Substantiv
| Declinarea substantivului peluză | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | peluză | peluze |
| Articulat | peluza | peluzele |
| Genitiv-Dativ | peluzei | peluzelor |
| Vocativ | peluză | peluzelor |
- suprafață de teren într-o grădină, într-un parc etc., cu iarbă scurtă și deasă (și cu flori); gazon.
- fiecare dintre cele două părți extreme ale tribunelor unui stadion, situate în spatele porților terenului de joc.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online