portulacă
Vezi și : portulaca |
Variante
Etimologie
Din latină portulaca.
Pronunție
- AFI: /por.tu'la.kə/
Substantiv
Declinarea substantivului portulacă | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | portulacă | portulace |
Articulat | portulaca | portulacele |
Genitiv-Dativ | portulacei | portulacelor |
Vocativ | portulacă, portulaco | portulacelor |
- (bot.) (Portulaca grandiflora) plantă erbacee decorativă (care crește printre pietre), având tulpina ramificată, frunze cărnoase, păroase și flori mari de diferite culori, care se desfac numai la soare; agurijoară.
- floare a acestei plante.
Sinonime
- 1: (bot.) agurijoară
- Portulaca oleracea: (bot.) (reg.) dragoste, grașiță, porcină, urechelniță, buruiană-grasă, floare-de-piatră, pita-porcului
Vezi și
Traduceri
plantă; floare