potcă

română

Etimologie

Din slavă (veche) potŭka.

Pronunție

• AFI: /'pot.kə/

Substantiv

Declinarea substantivului potcă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	potcă	potce
Articulat	potca	potcele
Genitiv-Dativ	potcei	potcelor
Vocativ	potcă	potcelor

1. (pop.) încurcătură, necaz, belea; vrajbă, ceartă.
2. epitet depreciativ pentru o persoană nedezvoltată din punct de vedere fizic, urâtă sau schiloadă; pocitanie; (p.ext.) epitet depreciativ pentru o persoană fără caracter.

Cuvinte derivate

• poci
• potcaș

Expresii

• A da de potcă = a o păți

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• capot
• copta

Referințe

• DEX '98 via DEX online