răstălmăci

română

Etimologie

Din răs- + a tălmăci.

Pronunție

• AFI: /rəs.təl.mə'ʧi/

Verb

Conjugarea verbului răstălmăci
Infinitiv	a răstălmăci
Indicativ prezent pers. 1 sg.	răstălmăcesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să răstălmăcească
Participiu	răstălmăcit
Conjugare	IV

1. (v.tranz.) a explica, a interpreta în mod eronat idei, cuvinte, texte; a explica greșit, a denatura (în mod voit) înțelesul.
2. (v.tranz.) (rar) a transpune; a oglindi, a reflecta.

Cuvinte derivate

• răstălmăcire
• răstălmăcit

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online