scârțâit
Etimologie
Din a scârțâi.
Pronunție
- AFI: /skɨr.ʦɨˈit/
Substantiv
| Declinarea substantivului scârțâit | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | scârțâit | scârțâite |
| Articulat | scârțâitul | scârțâitele |
| Genitiv-Dativ | scârțâitului | scârțâitelor |
| Vocativ | scârțâitule | scârțâitelor |
- faptul de a scârțâi, zgomot sau sunet ascuțit, strident care se produce prin frecare, deplasare, apăsare etc.; scârțâială, scârțâitură.
- sunet sau serie de sunete stridente scoase de un instrumentist fără talent care cântă la un instrument cu coarde.
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Din a scârțâi.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Adjectiv
| Declinarea adjectivului scârțâit | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | scârțâit | scârțâiți |
| Feminin | scârțâită | scârțâite |
| Neutru | scârțâit | scârțâite |
- (rar) scârțâitor.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online