stâlci

română

Etimologie

Din slavă (veche) sŭtlačiti.

Pronunție

• AFI: /stɨl'ʧi/

Verb

Conjugarea verbului stâlci
Infinitiv	a stâlci
Indicativ prezent pers. 1 sg.	stâlcesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să stâlcească
Participiu	stâlcit
Conjugare	IV

1. (v.tranz.) a deforma, a strivi, a zdrobi, a schilodi pe cineva sau ceva prin lovire; (p.ext.) a bate tare pe cineva.
2. (v.refl.) a se lovi tare (izbindu-se de ceva, căzând etc.).
3. (v.tranz.) (fig.) a pronunța prost un cuvânt, deformându-i sunetele; a vorbi prost o limbă; a executa deformat o melodie; a poci.

Cuvinte derivate

• stâlceală
• stâlcire
• stâlcit
• stâlcitură

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• clișat

Referințe

• DEX '98 via DEX online