surpătură
Etimologie
Pronunție
- AFI: /sur.pə'tu.rə/
Substantiv
Declinarea substantivului surpătură | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | surpătură | surpături |
Articulat | surpătura | surpăturile |
Genitiv-Dativ | surpăturii | surpăturilor |
Vocativ | surpătură | surpăturilor |
- faptul de a (se) surpa.
- loc prăpăstios în curs de surpare; loc de unde s-a rupt o porțiune de teren; (p.ext.) porțiunea dislocată.
- ruină, dărâmătură.
- (pop.) hernie.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online