tihnă
Variante
Etimologie
Din a tihni (derivat regresiv).
Pronunție
- AFI: /'tih.nə/
Substantiv
Declinarea substantivului tihnă | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | tihnă | tihne |
Articulat | tihna | tihnele |
Genitiv-Dativ | tihnei | tihnelor |
Vocativ | tihnă | tihnelor |
- liniște deplină, pace, tihnire; viață liniștită, lipsită de griji; odihnă, repaus.
- (înv.) mulțumire, satisfacție.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online