Variante de scriere Vezi și : paçe
Pacea

Etimologie

Din latină pāx, pacis (pacem).

Pronunție

  • AFI: /ˈpa.ʧe/


Substantiv


Declinarea substantivului
pace
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ pace păci
Articulat pacea păcile
Genitiv-Dativ păcii păcilor
Vocativ ' '
  1. stare de bună înțelegere între popoare, situație în care nu există conflicte armate sau război între state, popoare, populații.
  2. acord al părților beligerante asupra încetării războiului, tratat de încheiere a unui conflict armat.
  3. (într-o comunitate socială) lipsă de tulburări, de conflicte, de vrajbă.
  4. liniște sufletească, stare de calm sufletesc.
  5. lipsă de zgomot și de mișcare.
  6. (în concepțiile religioase) liniște veșnică a omului după moarte, odihnă de veci.
  7. (adverbial; pop. și fam.) nimic, nici vorbă, nici gând; s-a terminat, s-a sfârșit, gata.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate

Locuțiuni

Expresii

  • A strica pacea cu cineva = a ajunge la conflict, a se certa cu cineva
  • O mie de ani pace = formulă familiară de salut
  • A da (cuiva) bună pace sau a lăsa (pe cineva) în pace = a nu deranja, a nu supăra, a nu tulbura pe cineva
  • Dă-i pace = nu te deranja, nu-ți bate capul; lasă-l în plata Domnului
  • (reg.) A nu avea pace (de cineva) = a fi deranjat, a fi tulburat (de cineva)
  • Mergi (sau umblă, du-te, rămâi etc.) în pace = (ca formulă de urare la despărțire) mergi (sau umblă, du-te, rămâi etc.) cu bine, cu sănătate
  • A nu (mai) avea pace = a fi (în permanență) neliniștit, îngrijorat
  • Fii pe pace! = nu avea nici o grijă, liniștește-te!


Traduceri

Referințe





(corsu)

Variante

Etimologie

Din latină pāx, pacis.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

pace f.

  1. pace





(English)

Etimologie

Din franceza veche pas < latină passus.

Pronunție


Substantiv

pace, pl. paces

  1. pas, mers
    The columns are 20 paces apart.
  2. pas (ca măsură = 3 picioare, uneori, 2 1/2 picioare)
    The field is 250paces long.
  3. viteză
    We walk at a fast pace.
  4. (mil.) pas (alergător etc.)
  5. (despre cai) buiestru

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse


Verb


Conjugarea verbului
to pace
Infinitiv to pace
Prezent simplu
pers. 3 sg.
paces
Trecut simplu paced
Participiu trecut paced
Participiu prezent pacing
  1. a păși în susul și în josul, a umbla
    He keeps pacing up and down, waiting for the phone to ring.
  2. a măsura cu pasul

Etimologie

Din latină pace < pax.

Pronunție

  • AFI: /ˈpɑːtʃe/
  • AFI: /ˈpɑːke/


Prepoziție

pace

  1. cu tot respectul cuvenit

Nota Bene

  • Folosit atunci când vreți să exprimați o opinie contrară, în discursul formal sau scris.

Etimologie

Alterare a lui Pasch.

Substantiv

pace, pl. paces

  1. Paște

Sinonime

Cuvinte compuse





(interlingua)

Etimologie

Din latină pāx, pacis.

Pronunție


Substantiv

pace

  1. pace





(italiano)

Etimologie

Din latină pāx, pacis.

Pronunție


Substantiv

pace f., paci pl.

  1. pace
    In tempo di pace.
  2. (p.ext.) liniște, calm, tăcere
    Sta in pace.
  3. (fig.) armonie

Sinonime

Antonime

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate

Expresii

Referințe