vertebrat
Etimologie
Din latină vertebratus. Confer franceză vertébré, italiană vertebrato.
Pronunție
- AFI: /ver.te'brat/
Adjectiv
Declinarea adjectivului vertebrat | ||
Singular | Plural | |
Masculin | vertebrat | vertebrați |
Feminin | vertebrată | vertebrate |
Neutru | vertebrat | vertebrate |
- (despre animale) care are vertebre și schelet osos (sau cartilaginos) intern.
- Animale vertebrate.
Sinonime
- (zool.) craniat
Antonime
Cuvinte derivate
Traduceri
cu coloană vertebrală
|
|
Substantiv
Declinarea substantivului vertebrat | ||
n. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | vertebrat | vertebrate |
Articulat | vertebratul | vertebratele |
Genitiv-Dativ | vertebratului | vertebratelor |
Vocativ | vertebratule | vertebratelor |
- (la pl.) încrengătură de animale cu corpul diferențiat în cap, trunchi și coadă, cu schelet osos sau cartilaginos intern, al cărui ax principal este coloana vertebrală.
- Vertebrate inferioare.
- (și la sg.) animal din această încrengătură.
Sinonime
Antonime
Cuvinte derivate
Cuvinte apropiate
Traduceri
încrengătură de animale cu schelet intern
|
|
Referințe
(català)
Etimologie
Din latină vertebratus.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Adjectiv
vertebrat
Substantiv
vertebrat