închipui

română

Din în- + chip + sufixul -ui.

Conjugarea verbului închipui
Infinitiv	a închipui
Indicativ prezent pers. 1 sg.	închipui
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să închipuie
Participiu	închipuit
Conjugare	IV

(v.tranz.) (cu pronumele în dativ) a-și face o părere sau o imagine despre cineva sau ceva; a-și imagina.
(v.refl.) a se imagina pe sine însuși într-o situație sau împrejurare.
(v.tranz.) a plăsmui cu mintea, cu fantezia; a imagina.
(v.tranz.) a reprezenta, a simboliza; a forma.
(v.tranz.) (pop.) a face, a întocmi, a înjgheba.