Etimologie

Din alb + sufixul -itură.

Pronunție

  • AFI: /al.bi'tu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
albitură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ albitură albituri
Articulat albitura albiturile
Genitiv-Dativ albiturii albiturilor
Vocativ albituro albiturilor
  1. (la pl.) totalitatea rufelor (de pat, de corp etc.); lenjerie.
  2. nume generic dat exemplarelor mici de plătică, babușcă etc.; albișoară.
  3. (reg.) nume dat rădăcinilor de pătrunjel și de păstârnac.
  4. (tipogr.) mici piese de plumb care servesc la completarea spațiului alb dintre litere, cuvinte sau rânduri; (p.ext.) spațiu alb între rânduri.

Sinonime

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe