alinia

română

Etimologie

Din a + linie (după franceză aligner).

Pronunție

• AFI: /a.li.ni'a/

Verb

Conjugarea verbului alinia
Infinitiv	a alinia
Indicativ prezent pers. 1 sg.	aliniez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să alinieze
Participiu	aliniat
Conjugare	I

1. (v.tranz. și refl.) a (se) așeza în linie dreaptă.
2. (v.tranz.) a îndrepta traseul unei străzi.
3. (v.tranz.) a așeza un grup de construcții după o linie dinainte stabilită.
4. (v.refl.) (despre țări) a se asocia într-o grupare pe baza unui tratat.
5. (v.tranz.) a ajusta elementele componente ale unui sistem pentru a-i asigura o bună funcționare.

Cuvinte derivate

• aliniat
• aliniere
• realinia

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• alanii
• analii
• alinai

Referințe

• DEX '98 via DEX online