Etimologie

Din franceză congrès < latină congressus.

Pronunție

  • AFI: /kon'gres/


Substantiv


Declinarea substantivului
congres
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ congres congrese
Articulat congresul congresele
Genitiv-Dativ congresului congreselor
Vocativ congresule congreselor
  1. reuniune națională sau internațională în care delegați sau invitați dezbat probleme majore de ordin politic, economic, organizatoric, științific, cultural etc.
  2. organ suprem de conducere al unor partide politice, organizații de masă și obștești.
  3. denumire a parlamentului în unele țări, format din Camera reprezentanților și Senat.
  4. (urmat de determinări) denumire a unor partide politice.
    Congresul Național Indian.
  5. denumire dată unor conferințe internaționale ale statelor, convocate, de obicei, pentru încheierea de tratate de pace.


Traduceri

Anagrame

Referințe