crosta
(català)
Variante
Etimologie
Din occitană veche (astăzi crosta), < latină crusta („scoarță, coajă”).
Înrudit cu franceză croûte și spaniolă costra.
Pronunție
Substantiv
crosta f., crostes pl.
Sinonime
- 2: (geol.) escorça
Cuvinte compuse
Cuvinte apropiate
Expresii
- ésser bona crosta
- ésser de la crosta de baix
- ésser de la crosta de dalt
- ésser de la crosta dura
- ésser una crosta d'or
Vezi și
Referințe
(italiano)
Etimologie
Din latină crusta („scoarță, coajă”).
Pronunție
- AFI: /ˈkrɔsta/
Substantiv
crosta f., croste pl.
- crustă, înveliș, coajă (mai ales de pâine)
- del pane mi piace più la crosta che la mollica
- (med.) crustă, zgaibă
- la ferita ha fatto la crosta, guarirà presto
- (geol.) scoarță terestră
- a crosta terrestre è lo strato più esterno del nostro pianeta, situato al di sopra del mantello
- (fig.) pictură proastă, mâzgălitură, mâzgăleală
- (fig.) aparență, față, fațadă
Sinonime
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Cuvinte apropiate
Etimologie
Din crostare.
Verb
- forma de persoana a III-a singular la prezent indicativ pentru crostare.
- forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru crostare.
Referințe
(occitan)
Etimologie
Din latină crusta („scoarță, coajă”).
Pronunție
- AFI: /ˈkɾu.sto̞/
Substantiv
crosta f., crostas pl.
Cuvinte derivate
Referințe
Etimologie
Din portugheză veche, care provine din latină crusta („scoarță, coajă”).
Pronunție
- (Portugalia) AFI: /ˈkɾɔ.ʃtɐ/
Substantiv
crosta f., crostas pl.