deșuruba

română

Etimologie

Din des- + a (în)șuruba.

Pronunție

• AFI: /de.ʃu.ru'ba/

Verb

Conjugarea verbului deșuruba
Infinitiv	a deșuruba
Indicativ prezent pers. 1 sg.	deșurubez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să deșurubeze
Participiu	deșurubat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a desface (prin învârtire) un șurub din locul în care se afla înșurubat.
2. (v.tranz.) a desprinde, a desface un obiect din șuruburi.

Cuvinte derivate

• deșurubare
• deșurubat

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• burdușea
• debursau

Referințe

• DEX '98 via DEX online