Etimologie

Din slavă (veche) duhnonti.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
duhni
Infinitiv a duhni
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
duhnesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să duhnească
Participiu duhnit
Conjugare IV
  1. (v.intranz.) a răspândi un miros urât și greu; a mirosi urât, a puți, a duhori.
  2. (v.intranz.) (rar; despre vânt) a sufla (cu putere), a răbufni, a bufni.
  3. (v.intranz.) (fig.) a șopti, a sufla cuiva la ureche în mod neplăcut.


Traduceri

Anagrame

Referințe