Variante de scriere Vezi și : suflă

Etimologie

Din latină sufflare.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
sufla
Infinitiv a sufla
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
suflu
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să sufle
Participiu suflat
Conjugare I
  1. (v.intranz.) a elimina aer din gură sau din plămâni cu o anumită forță; a expira forțat aerul.
  2. (v.tranz.) a face ca ceva să se împrăștie sub acțiunea aerului expirat cu putere.
  3. (v.tranz.) a elimina mucozitățile nazale expirând puternic.
  4. (v.intranz.) a introduce cu gura aer în deschizătura unor instrumente pentru a produce sunete; (despre unele instrumente) a suna, a cânta.
    Suflă în fluier.
    Suflă trâmbițele.
  5. (v.intranz.) a produce (mecanic) un curent de aer sub presiune.
  6. (v.intranz.) a respira greu, cu efort; a gâfâi.
  7. (v.tranz.) a fabrica obiecte de sticlă folosind procedeul introducerii de aer într-o mică masă de sticlă topită.
  8. (v.tranz.) a acoperi (un obiect de metal) cu un strat subțire de metal prețios; a arginta, a auri.
  9. (v.intranz.) (despre vânt) a bate.
  10. (v.tranz.) a vorbi încet (și în secret); a informa pe ascuns.
  11. (v.tranz.) a șopti actorilor rolul în timpul reprezentației.
  12. (v.tranz.) a șopti cuiva răspunsul pe care trebuie să-l dea la o întrebare.

Cuvinte derivate

Expresii

  • A sufla în lumânare (sau în lampă) = a stinge lumânarea sau lampa expirând cu putere aerul asupra flăcării
  • A sufla în foc = a expira producând un curent de aer, pentru a înteți flacăra
  • Cine s-a fript cu ciorbă suflă și în iaurt = o experiență neplăcută te face mai prudent decât este necesar
  • A sufla cuiva ceva (sau pe cineva) de sub nas = a-și însuși cu îndrăzneală ceea ce se cuvine altuia; a fura a șterpeli
  • A nu (mai) sufla = a) a fi mort; b) a sta liniștit, nemișcat; fig. a nu mai protesta, a nu crâcni
  • A nu sufla un cuvânt = a nu spune nimic, a ține secret


Traduceri

Etimologie

Din sufla.

Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru sufla.

Referințe