echilibristică
română
Etimologie
Din echilibrist. Confer germană Equilibristik.
Pronunție
- AFI: /e.ki.li'bris.ti.kə/
Substantiv
| Declinarea substantivului echilibristică | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | echilibristică | invariabil |
| Articulat | echilibristica | invariabil |
| Genitiv-Dativ | echilibristicii | invariabil |
| Vocativ | echilibristică | invariabil |
- arta de a-și păstra echilibrul în diferite poziții sau mișcări dificile ale corpului; număr de circ al echilibristului.
- (fig.) capacitatea de a se strecura cu îndemânare printre situații dificile; totalitatea eforturilor și mijloacelor întrebuințate pentru a ieși dintr-o situație dificilă.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online