jeté
Vezi și : jete, jetë |
Etimologie
Împrumutat din franceză jeté.
Pronunție
- AFI: /jəˈtε/
Substantiv
Declinarea substantivului jeté | ||
n. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | jeté | jetéuri |
Articulat | jetéul | jetéurile |
Genitiv-Dativ | jetéului | jetéurilor |
Vocativ | ' | ' |
- (coregr.) săritură executată de pe un picior pe altul fără a deplasa corpul.
- (muz.) aruncarea controlată, studiată, a arcușului pe coardă pentru obținerea unui grup de sunete scurte, în aceeași trăsătură.
Sinonime
- 2: (muz.) ricochet
Cuvinte compuse
Cuvinte apropiate
Paronime
Traduceri
Referințe
(English)
Etimologie
Confer jete.
Pronunție
- AFI: /ʒɛteɪ/
Substantiv
- formă alternativă pentru jete.
(français)
Etimologie
Din verbul jeter („a arunca, a azvârli”).
Pronunție
- AFI: /ʒə.te/
Substantiv
jeté m., jetés pl.
Cuvinte compuse
Cuvinte apropiate
Omofone
Adjectiv
Declinarea adjectivului jeté | ||
Singular | Plural | |
Masculin | jeté | jetés |
Feminin | jetée | jetées |
- (reg., în Lorena) (fam.) beat, cherchelit
- J'ai vu le Fabrice sortant de la noce, il était encore fin jeté !
- (reg., în Lorena) (fam.) nebun
- T'as appelé les gendarmes pour une bouteille brisée ‽ Mais t'es jeté !
Sinonime
Etimologie
Din jeter.
Verb
- forma de participiu trecut la masculin singular pentru jeter.