plajă

română

Etimologie

Din franceză plage.

Pronunție

• AFI: /'pla.ʒə/

Substantiv

Declinarea substantivului plajă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	plajă	plaje
Articulat	plaja	plajele
Genitiv-Dativ	plajei	plajelor
Vocativ	plajă	plajelor

1. porțiune de teren, acoperită cu nisip fin, de la baza unei faleze sau de pe panta lină dinspre mare a unui cordon litoral; (p.ext.) orice loc pe malul unei ape unde se fac băi de soare.
2. (fig.) fiecare dintre cele două regiuni luminoase ale fotometrelor de comparație, ale căror luminozități trebuie aduse la egalitate.

Expresii

• A face plajă = a face băi de soare

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online