Etimologie

Din plută.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
pluti
Infinitiv a pluti
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
plutesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să plutească
Participiu plutit
Conjugare IV
  1. (v.intranz.) (despre corpuri) a se menține la suprafața unui lichid prin cufundare parțială în volumul acestuia; a aluneca, a se deplasa pe suprafața unui lichid.
  2. (despre mâncăruri) a fi înecat în grăsime sau sos.
    Uleiul plutește deasupra apei.
  3. (despre păsări, insecte etc.) a se menține sau a se mișca lin în aer sau într-un fluid fără intervenția unei acțiuni din exterior.
    Frunzele plutesc.
  4. (despre corpuri cerești; adesea fig.) a se mișca pe bolta cerească.
  5. (despre sunete și mirosuri) a străbate prin aer, a se împrăștia, a se răspândi.
  6. (adesea fig.) a se menține sau a se mișca lin într-un spațiu sau într-un mediu real sau imaginar.
  7. (fig.) a dăinui, a stărui, a predomina.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Expresii

  • A pluti în aer = a) (despre un fenomen sau un eveniment) a fi gata să se dezlănțuie, a presimți apariția; b) (despre o afirmație, o situație etc.) a nu se sprijini pe realitate


Traduceri

Referințe