prăda

Vezi și : pradă, prădă, Prada, pradã

română

Etimologie

Din latină praedare.

Pronunție

• AFI: /prəˈda/

Verb

Conjugarea verbului prăda
Infinitiv	a prăda
Indicativ prezent pers. 1 sg.	prad
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să prade
Participiu	prădat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a jefui, a devasta, a pustii o țară, un ținut etc.; a jefui, a fura cuiva bunuri de preț.

   L-au prădat noaptea hoții.

   Bandiții au prădat banca.

2. a sărăci, a ruina pe cineva prin acte silnice, prin biruri, amenzi, impozite copleșitoare.

Sinonime

• 1: jefui, fura, devasta, jefui, sparge, (livr.) devaliza
• 2: deposeda, răpi

Cuvinte derivate

• pradă
• prădare
• prădat
• prădător

Traduceri

a jefui; a devasta

cehă: vyplenit (čeština) engleză: plunder (English) franceză: piller (français), ravir (français) germană: plündern (Deutsch)

maghiară: kifoszt (magyar) neerlandeză: plunderen (Nederlands) suedeză: plundra (svenska) turcă: yağma etmek (Türkçe)

Etimologie

Din prăda.

Verb

1. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru prăda.

Referințe

• DEX online