proteză
română
Etimologie
Din franceză prothèse.
Pronunție
- AFI: /pro'te.zə/
Substantiv
| Declinarea substantivului proteză | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | proteză | proteze |
| Articulat | proteza | protezele |
| Genitiv-Dativ | protezei | protezelor |
| Vocativ | proteză | protezelor |
- aparat sau piesă medicală care înlocuiește un organ, un membru, o parte dintr-un membru amputat sau un conduct natural al corpului omenesc ori pe care se fixează o dantură falsă.
- operație chirurgicală prin care se înlocuiește un organ, un membru al corpului etc. printr-o proteză.
- (fon.) apariție accidentală a unei vocale la începutul unui cuvânt care începe cu o consoană, fără a se schimba înțelesul cuvântului.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online