receptivitate

română

Etimologie

Din franceză réceptivité.

Pronunție

• AFI: /re.ʧep.ti.vi'ta.te/

Substantiv

Declinarea substantivului receptivitate
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	receptivitate	invariabil
Articulat	receptivitatea	invariabil
Genitiv-Dativ	receptivității	invariabil
Vocativ	receptivitate	invariabil

1. însușirea de a fi receptiv; predispoziție de a primi cu ușurință impresii sau influențe din afară.
2. capacitatea unui substrat biologic de a suferi influența unui agent exterior.
3. (med.) predispoziție a organismului de a contracta cu ușurință o boală (infecțioasă), ca urmare a scăderii mijloacelor sale de apărare.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online