relief
Etimologie
Din franceză relief.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
Declinarea substantivului relief | ||
n. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | relief | reliefuri |
Articulat | relieful | reliefurile |
Genitiv-Dativ | reliefului | reliefurilor |
Vocativ | ' | ' |
- configurație a suprafeței terestre constituită din totalitatea neregularităților de forme pozitive sau negative considerate față de un plan de referință general sau local.
- Relieful muntos al terenului.
- ridicătură, proeminență pe o suprafață.
- (fig.) contur; forță, strălucire.
- sculptură fixată pe o suprafață plană.
Sinonime
- 1-2: configurație, conformație
- 3: contur, formă
- 4: basorelief
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Locuțiuni
- (loc. adj.) În relief = cu trei dimensiuni, ieșit în afară dintr-un plan, proeminent.
Expresii
- A scoate în relief = a scoate în evidență, a pune în lumină, a sublinia, a reliefa, a accentua
Traduceri
ridicătură, proeminență (a unui obiect, a unui plan etc.)
basorelief
|
Referințe
(English)
Etimologie
Din franceză relief.
Pronunție
- Audio (US)fișier
- AFI: /rɪˈlif/
Substantiv
relief, pl. reliefs
- ajutor, asistență
- despresurare
- ușurare, degrevare
- (geogr.) relief
- (artă) relief, basorelief
Cuvinte compuse
Referințe
(français)
Etimologie
Din verbul relever.
Pronunție
- AFI: /ʁə.ljɛf/
Substantiv
relief m., reliefs pl.
- (geogr.) relief
- (artă) relief, basorelief
Sinonime
- 1: élévation