O scârțâitoare
Scârțâitoare
Scârțâitoare ilustrată (Polycnemum arvense)

Variante

Etimologie

Din scârțâitor.

Pronunție

  • AFI: /skɨr.ʦɨ.i'to̯a.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
scârțâitoare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ scârțâitoare scârțâitoare
Articulat scârțâitoarea scârțâitoarele
Genitiv-Dativ scârțâitoarei scârțâitoarelor
Vocativ scârțâitoareo scârțâitoarelor
  1. (tehn., agr.) dispozitiv (rudimentar) de lemn prevăzut cu aripioare care, mișcate de vânt sau cu mâna, produc un zgomot strident și alungă păsările din semănături.
  2. (spec.) hârâitoare.
    Jucăria numită scârțâitoare.
  3. (bot.) (Polycnemum arvense) plantă erbacee cu tulpina întinsă pe pământ, cu frunzele înțepătoare și cu flori verzui; troscoțel.

Sinonime

Cuvinte apropiate

Vezi și


Traduceri

Etimologie

Din scârțâitor.

Adjectiv

  1. forma de feminin singular pentru scârțâitor.
  2. forma de feminin plural pentru scârțâitor.
  3. forma de neutru plural pentru scârțâitor.

Referințe