spălătură
română
Etimologie
Pronunție
- AFI: /spə.lə'tu.rə/
Substantiv
| Declinarea substantivului spălătură | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | spălătură | spălături |
| Articulat | spălătura | spălăturile |
| Genitiv-Dativ | spălăturii | spălăturilor |
| Vocativ | spălătură | spălăturilor |
- faptul de a (se) spăla.
- curățare a cuiva sau a ceva cu ajutorul apei, săpunului, detergenților etc.
- apa murdară în care s-a spălat ceva; lături.
- introducere a unui lichid (medicamentos) într-o cavitate fiziologică sau patologică a organismului pentru a o curăța sau a o dezinfecta.
- acțiune de eroziune a pământului cauzată de șuvoaie; loc unde se produce o astfel de eroziune, urmă lăsată de șuvoaie.
- pietriș adus de ape; loc acoperit cu acest pietriș.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online