spălătură

română

Etimologie

Din a spăla + sufixul -ătură.

Pronunție

• AFI: /spə.lə'tu.rə/

Substantiv

Declinarea substantivului spălătură
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	spălătură	spălături
Articulat	spălătura	spălăturile
Genitiv-Dativ	spălăturii	spălăturilor
Vocativ	spălătură	spălăturilor

1. faptul de a (se) spăla.
2. curățare a cuiva sau a ceva cu ajutorul apei, săpunului, detergenților etc.
3. apa murdară în care s-a spălat ceva; lături.
4. introducere a unui lichid (medicamentos) într-o cavitate fiziologică sau patologică a organismului pentru a o curăța sau a o dezinfecta.
5. acțiune de eroziune a pământului cauzată de șuvoaie; loc unde se produce o astfel de eroziune, urmă lăsată de șuvoaie.
6. pietriș adus de ape; loc acoperit cu acest pietriș.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online