stâng

română

Etimologie

Din latină *stancus (= stanticus) „obosit”.

Pronunție

• AFI: /stɨng/

Adjectiv

Declinarea adjectivului stâng
	Singular	Plural
Masculin	stâng	stângi
Feminin	stângă	stângi
Neutru	stâng	stângi

1. (despre părți sau organe ale corpului) așezat în partea corpului în care se află inima.
2. care se află de partea sau în direcția mâinii stângi (când cineva stă cu fața în direcția în care este orientat un lucru sau o ființă).
3. care reprezintă gruparea radicală a unui partid, a unei adunări, a unei organizații politice; care se alătură unei astfel de grupări.

Cuvinte derivate

• stângaci
• stângism
• stângist

Locuțiuni

• (loc.adj.) De stânga = partizan al unei politici radicale.

Expresii

• A ține stânga = a merge pe partea stângă a unui drum
• (fam.) A trage (sau a da, a face) la stânga = a fura

Traduceri

Traduceri

maghiară: bal (magyar)

Referințe

• DEX '98 via DEX online